Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Apr 17, 2018

Nevoia de inovare sociala in antreprenoriatul romanesc



 

  

Nevoia de inovare sociala in antreprenoriatul romanesc

 

In ultimii ani, ruleaza acelasi cliseu care evidentiaza noutatea relativa a responsabilitatii sociale la nivelul organizatiilor din tarile Europei Centrale si de Est si implicit si pentru Romania. La inceputul perioadei de tranzitie nu era usual la nivelul firmelor romanesti asumarea responsabilitatii pentru diverse probleme sociale precum si complementarea intr-o anumita masura a resurselor si activitatilor institutiilor locale si centrale. Cu toate acestea,odata cu trecerea timpului a devenit clar ca organizatiile atat cele mari cat si cele mici pot avea un rol important in gasirea solutiilor pentru problemele sociale cu care se confrunta in present societatea.

 

O mare parte a managerilor romani sunt preocupati in primul rand de supravietuirea companiei sau de propriile interese iar aspectele legate de responsabilitatea sociala sunt printer ultimele lor preocupari, daca in general exista.

 

Aceasta atitudine se explica printr-un numar de factori de nivel micro si macro, insa preponderant prin natura inocenta a mediului extern in care activeaza companiile. Referitor la organizatiile autohtone carora le pasa de societate, majoritatea dintre ele inteleg responsabilitatea sociala ca donare a banilor in scopuri de caritate si ca sponsorizare a unor evenimente publice.

 

Motivele in virtutea carora isi asuma responsabilitatea sociala sunt:

  • Interese economice, respectiv: cresterea eficientei si sporirea profitului;
  • Pastrarea si atragerea fortei de munca calificate;
  • Reputatia si traditiile companiei;
  • Cultura de afaceri scopurile morale;

 

Increderea si respectful membrilor comunitatii afecteaza intreaga activitate a unei companii, din aceasta cauza aceasta trebuie sa contribuie active la dezvoltarea societatii. Beneficiile realizate sunt reprezentate, in primul rand, de cei trei “R”: recunoastere, reputatie, recunostinta.

 

Putem spune ca efectele implicarii companiilor in comunitate sunt:

  • Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea( client, furnizori, autoritati);
  • Influentarea publicului tinta, a liderilor de opinie, a presei;
  • Pozitionarea companiei pe o treapta superioara in societate;
  • Imagine mai buna / mai multa vizibilitate pentru companie;
  • Fidelizarea consumatorilor fata de companie si produsele sale;
  • Motivarea angajatilor;
  • Contributie semnificativa la construirea excelentei in afaceri;

 

Pornind de la beneficiile oferite de integrarea principiilor responsabilitatii sociale in politica organizatiilor, au fost identificate trei principia care determina asumarea responsabilitatii sociale:

  • Companiile sunt si “ institutii sociale”, iar acest statut le obliga sa-si foloseasca puterea in mod responsabil;
  • Companiile sunt responsabile, in primul rand pentru impactul pe care il genereaza asupra mediului in care opereaza;
  • Managerii sunt “agenti morali”, reprezentand modele la nivel comunitatr, fiind astfel obligati sa-si exercite in mod responsabil prerogativele decizionale.

 

Din seria aspectelor mai putin confortabile pentru ceea ce se doreste a fi domeniul distinct si cu drepturi depline:

  • Inconsecventa programelor, initiativelor, liniilor strategice in ceea ce priveste responsabilitatea sociala romaneasca, multe companii oferind criza financiara drept scuza reala;
  • Numar redus de programe de responsabilitate sociala reala ( multe sunt actiuni simple de sponsorizare sau donatii);
  • Lipsa cercetarii, a unor analize complexe care sa permita evitarea deciziilor intuitive in acest dommeniu;
  • Tunol publicitar al unor rapoarte privind responsabilitatea sociala;
  • Marea majoritate a managerilor din sectorul IMM confunda responsabilitatea sociala cu donatiile si sponsorizarile cee ace denota lipsa informarii, a educarii pentru a fi responsabili;
  • Insuficienta constientizare a necesitatii actiunilor privind responsabilitatea sociala si a beneficiilor acestora;
  • Lipsa unui limbaj comun si a unei perceptii unitare asupra a cee ace inseamna responsabilitatea sociala;
  • Nu intotdeauna astfel de programe sunt aliniate pentru a raspunde unei nevoi sociale reale;
  • Implicarea in actiuni de responsabilitate sociala, nu ca o abordare startegica ci doar pentru a obtine un castig de imagine pe termen scurt;
  • Grad de neicredere ridicat la nivelul publicului faca de mediul de afaceri si mai ales politic;
  • Tendinta, in periadele de recesiune, de a reduce bugetul alocat pentru astfel de actiuni;
  • Programele de responsabilitate sociala nu sunt o prioritate a mediului romanesc de afaceri;
  • Provocarile descries de firme variaza, de la dificultatea de a selecta cauzele cele mai relevante si prioritizarea acestora, la dificultatea de a gasi limbaj comun cu alti actori din comunitate si pana la reticenta cu care opinia publica priveste firmele care vorbesc despre programele lor comunitare.

 

 

 Expert antreprenoriat

Dima Mihaela

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top