Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

May 11, 2018

INOVATIA SI ANTREPRENORIAT II



 

  

INOVATIA SI ANTREPRENORIAT II

 

În contextul politicilor ce vizează competitivitatea europeană şi naţională, inovarea apare ca soluţie la dinamica existentă în mediul economic şi tehnologic.

La nivel european, tema inovării s-a reactivat în contextul Strategiei de la Lisabona (2000) şi a demersurilor de revizuire a acesteia.

La nivel naţional, unul din obiectivele generale ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2007-2013 îl constituie creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a rezultatelor cercetării, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii calităţii vieţii, având ca obiectiv specific întărirea capacităţii de inovare a firmelor şi consolidarea contribuţiei lor la crearea de noi produse şi pieţe bazate pe valorificarea rezultatelor cunoaşterii.

În România, prezenţa unei infrastructuri adecvate, a nivelului primar de educaţiei şi a stării de sănătate bună se constituie ca punct de plecare pentru asigurarea condiţiile cadrului antreprenorial ce ţin de creşterea eficienţei şi de inovare. Aceşti factorii de competitivitate influenţează în sens pozitiv rolul antreprenoriatului şi natura activităţii antreprenoriale din ţara noastră. Verificarea validităţii ipotezelor de cercetare a evidenţiat că un comportament antreprenorial stimulat de condiţiile generale ale cadrului naţional şi antreprenorial generează, în toate cazurile şi în acelaşi timp, efecte pozitive asupra rezultatelor inovării, mai ales în cazul firmelor mici şi mijlocii inovatoare şi a efectelor lor economice. Continuarea cercetării prin folosirea unor serii de timp mai lungi sau variabile decalate în timp ar putea conduce la o validarea mai bună a ipotezelor de cercetare.

Transformarea modelul propus în unul de decalaj ar permite şi operaţionalizarea comportamentului antreprenorial prin luarea în considerare a aspiraţiile antreprenoriale. În plus, descrierea rezultatelor inovării prin utilizarea unor indicatori multipli şi includerea în model a comportamentului antreprenorial manifestat în cadrul firmelor mari şi consacrate pe plan intern şi internaţional (intrapreneurship) ar putea genera rezultate mai clare în privinţa rolului antreprenoriatului asupra rezultatelor inovării.

Antreprenorii sunt indivizi inovativi, orientaţi proactiv şi care îşi asumă riscuri calculate. Ei creează sau dezvoltă activităţi economice, prin identificarea de noi oportunităţi, în vederea generării de valoare, funcţie de contextul temporal şi spaţial în care acţionează. La nivel microeconomic, antreprenoriatul este procesul de creare a valorii care pune în legătură atitudinea şi abilităţile antreprenorilor cu două tipuri de evenimente: sesizarea şi/sau crearea oportunităţilor în mediul extern firmei, respectiv exploatarea oportunităţilor identificate şi evaluate din perspectiva resurselor alocate şi a riscurilor asociate. Cu alte cuvinte, antreprenoriatul reflectă direcţiile strategice puse în aplicare de o firmă în vederea înregistrării în mod continuu a unei performanţe ridicate. Pot fi delimitate două componente ale antreprenoriatului: prima ţine de atitudinea antreprenorului şi dorinţa sa de a urma noi oportunităţi de piaţă pentru a crea valoare, iar a doua este legată de comportamentul antreprenorului şi al firmei, funcţie de modul de înţelegere a dezechilibrelor creatoare de oportunităţi şi de resursele necesare pentru exploatarea lor. Având în vedere componenta atitudinală, antreprenoriatul se referă la antreprenorul privit ca individ inovator sau ca intermediar în relaţiile dintre agenţii economici care deţin controlul asupra resurselor. Din perspectivă comportamentală, antreprenoriatul evidenţiază efortul individual al antreprenorului în implementarea viziunii firmei, respectiv activităţile de natură strategică şi învăţare continuă. La nivel macroeconomic, antreprenoriatul implică existenţa unor condiţii generale ale cadrului naţional şi ale mediului de afaceri ce asigura creşterea eficienţei şi inovarea, fiind considerat un factor de creştere economică.

Conceptul de antreprenor privit ca inovator stă la baza paradigmei conform căreia antreprenorul este individul care identifică oportunităţi în mediul extern firmei şi foloseşte inovarea ca instrument al reuşitei pentru crearea unei noi afaceri. Într-un mediu extern dinamic şi în continuă schimbare, comportamentul antreprenorial şi inovarea sunt procese dinamice şi holistice, complementare şi vitale pentru succesul şi durabilitatea unei organizaţii. În plus, cultura organizaţională şi stilul de management sunt factori cruciali, care afectează dezvoltarea comportamentului antreprenorial şi de inovare în cadrul organizaţiilor. În contextul globalizării şi al schimbărilor tehnologice rapide care au modificat fundamental importanţa procesului de inovare, firmele antreprenoriale mici şi mijlocii apar ca motor al activităţii inovatoare, fiind un factor de creştere economică.

La nivel national, prin ordin al Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice a fost aprobată componența Consiliului Național pentru Inovare și Antreprenoriat – CNIA, organism consultativ de nivel național, fără personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. „CNIA are misiunea de a sprijini Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) în îndeplinirea atribuțiilor sale în implementarea Strategiei Naționale CDI 2014-2020 și de a asigura cadrul de consultare și consensualizare pentru stimularea și absorbția inovării, pentru armonizare tehnologică, prin identificarea și promovarea sinergiilor și complementarităților în finanțarea dezvoltării tehnologice și inovării”.

CNIA este format din 19 membri, din care peste 50% din mediul privat, inclusiv președintele și vicepreședinții desemnați dintre antreprenori, cercetători, cadre didactice universitare, care dispun de credibilitate și prestigiu demonstrate prin rezultate în domeniul dezvoltării tehnologice, inovării și antreprenoriatului cât și din reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor publice cu capacitate și potențial în formularea de cerințe pentru cercetare sau de absorbție a inovării. Mandatul membrilor CNIA este de doi ani, reînnoibil o singură dată, iar pe durata mandatului membrii Consiliului nu participă, în calitate de director de proiect, la competiții de proiecte inițiate, coordonate sau monitorizate de CNIA.

La nivel european, Comisia Europeană (CE) a publicat recent rezultatele pentru 2016 ale tabloului de bord comunitar privind inovarea, ale tabloului de bord regional privind inovarea și ale Innobarometrului. Principalele constatări sunt următoarele: UE recuperează din distanța față de Japonia și SUA; Suedia este din nou lider în domeniul inovării și Letonia a devenit țara în care inovarea cunoaște cea mai rapidă creștere.

 

„Îmi doresc ca Europa să fie un loc în care IMM-urile inovatoare și întreprinderile noi să înflorească și să-și extindă activitatea în întreaga piață internă. Dar pentru aceasta este nevoie de un efort concertat. La nivelul UE trebuie să simplificăm legislația în domeniul TVA, să adaptăm regulile privind insolvența, să facem mai ușor accesibile informațiile despre cerințele de reglementare și să lucrăm la un cadru privind proprietatea intelectuală clar și abordabil pentru IMM-uri. De asemenea, trebuie să adaptăm continuu piața unică la realitățile zilei, pentru a ne asigura că serviciile inovatoare precum cele care țin de economia colaborativă își găsesc locul pe piață”, a declarat Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

Principalele constatări ale celor trei rapoarte sunt:

  • Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, urmată de Danemarca, Finlanda, Germania și Țările de Jos;
  • În domenii specifice de inovare, liderii UE sunt: Suedia – resurse umane și calitatea cercetării academice; Finlanda – condițiile cadrului financiar; Germania – investiții private în inovare; Belgia – rețele de inovare și colaborarea și Irlanda – inovarea în întreprinderile mici și mijlocii;
  • Inovatorii cu cea mai rapidă creștere sunt Letonia, Malta, Lituania, Țările de Jos și Marea Britanie;
  • Și în țările moderat inovatoare există nuclee inovatoare regionale: Piemonte și Friuli-Venezia Giulia în Italia, Țara Bascilor în Spania și Bratislavský kraj în Slovacia;
  • Global, factorul principal care ajută la a deveni lider în inovare este adoptarea unui sistem echilibrat de inovare, care combină un nivel adecvat de investiții publice și private, parteneriate eficace în domeniul inovării între întreprinderi și mediul academic, precum și o bază educațională solidă și performanțe excelente în cercetare. Impactul economic al inovării trebuie să se manifeste prin vânzări și exporturi de produse inovatoare, precum și prin ocuparea forței de muncă;
  • Specializarea în tehnologii generice esențiale (TGE) sporește performanța regională în materie de inovare, în special în domeniile materialelor avansate, biotehnologiilor industriale, fotonicii și tehnologiilor avansate de producție;
  • În următorii doi ani este de așteptat ca performanța UE în domeniul inovării să se îmbunătățească. Majoritatea întreprinderilor planifică menținerea sau creșterea nivelului investițiilor în inovare în următorul an. Întreprinderile din România, Malta și Irlanda sunt cele care, cel mai probabil, își vor spori investițiile în inovare în anul următor. 

Tabloul de bord european privind inovarea, publicat anual, oferă o evaluare comparativă a performanțelor țărilor din UE și ale câtorva țări terțe în domeniile cercetării și inovării. Raportul pe 2016 include, pentru prima oară, o secțiune prospectivă dedicată evoluțiilor recente, tendințelor și schimbărilor prognozate.

Tabloul de bord regional privind inovarea este o extensie regională a tabloului de bord european privind inovarea, dedicată evaluării performanțelor regiunilor europene.

Innobarometrul oglindește tendințele și atitudinile recente din activitățile legate de inovare ale întreprinderilor din țările UE, precum și din Elveția și SUA.

 

Sursa: http://store.ectap.ro;

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro

 

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top