Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

May 4, 2018

Economia sociala



 

 
 
 Economia sociala
 
 

Din ce in ce mai des, in diferite medii auzim de egalitatea de sanse, egalitatea de gen si nediscriminarea pe piata muncii. De ce? Deoarece una dintre preocuparile majore ale statelor membre UE ramane cresterea gradului de ocupare a fortei de munca active. Din aceasta perspectiva, economia sociala contribuie la realizarea a patru obiective majore ale politicii de ocupare a fortei de munca a UE:

  • imbunatatirea „angajabilitatii” populatiei active;
  • promovarea spiritului antreprenorial, in special prin crearea de locuri de munca la nivel local;
  • imbunatatirea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a lucratorilor acestora printr-o modernizare a organizarii muncii;
  • consolidarea politicii privind egalitatea de sanse, in special prin dezvoltarea de politici publice care permit concilierea vietii familiale cu viata profesionala.

 

Obiectivele de atins pana in 2020 sunt legate de cresterea numarului persoanelor angajate (75% din numarul persoanelor cu varsta intre 20 si 64 de ani ar trebui sa fie angajate), inovatie (3% din PIB-ul Uniunii Europene ar trebui sa fie investit in cercetare si dezvoltare – R&D), educatie (abandonul scolar in primii ani de invatamant ar trebui sa fie sub 10% si minimum 40% dintre tineri ar trebui sa ajunga pana la al treilea grad de scolarizare), incluziune sociala (numarul celor aflati in pragul saraciei 6 ar trebui sa fie mai mici cu 20 de milioane de persoane) si energie (emisiile de dioxid de carbon ar trebui sa scada cu 30%).

 

Ce este economia sociala

Economia sociala (numita si „economie solidara” sau „al treilea sector) s-a dezvoltat din necesitatea de a gasi solutii noi, inovatoare unor probleme sociale, economice sau de mediu  ale comunitatilor si pentru satisfacerea nevoilor membrilor comunitatii care sunt ignorate sau insuficient acoperite de sectorul public sau privat.

 

Economia sociala include forme diverse de organizare si/sau juridice cum ar fi: cooperativele, societatile mutuale, asociatiile, fundatiile etc.Desi exista diferente de la tara la tara, peste tot in Uniunea Europeana exista entitati comparabile care au aceleasi caracteristici, chiar daca acestea nu sunt descrise ca facand parte din „economia sociala” si nu sunt reglementate juridic in toate statele membre.

 

Scopul principal al economiei sociale, in comparatie cu scopul economiei de piata, nu este obtinerea de profit, ci consta in imbunatatirea conditiilor de viata si oferirea de noi oportunitati pentru persoanele dezavantajate sau facand parte din categorii vulnerabile. 

Economia sociala acorda prioritate unui model de intreprindere (intreprindere de economie sociala)* care nu se poate caracteriza prin dimensiuni sau prin sectoarele in care isi desfasoara activitatea, ci prin respectarea unor valori comune printre care se numara:

  • suprematia participarii actorilor sociali, a persoanei si a obiectivelor sociale asupra capitalului;
  • apararea si aplicarea principiului solidaritatii si al responsabilitatii;
  • comuniunea intre interesele membrilor utilizatori si interesul general;
  • controlul democratic exercitat de membri organizatiei/ intreprinderii;
  • adeziunea voluntara si deschisa;
  • autonomia de gestiune si independenta fata de autoritatile publice;
  • alocarea celei mai mari parti a excedentului pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila si de furnizare de servicii membrilor in conformitate cu interesul general.

 

In acelasi timp, intreprinderile de economie sociala joaca un rol important in sprijinirea obiectivelor stabilite prin politicile guvernamentale, astfel:

  • ajutand la cresterea productivitatii si competitivitatii;
  • contribuind la dezvoltarea unei societati inclusive si participative;
  • incurajand si abilitand membrii comuniatii sa participe la rezolvarea unor probleme locale;
  • oferind o noua modalitate de furnizare a serviciilor publice.

 

Apartin economiei sociale numai acele intreprinderi/organizatii ale caror misiuni sunt reprezentate de concepte etice clar definite. Obiectivele principale al acestor intreprinderi sunt:

 

  • imbunatatirea calitatii vietii,
  • cresterea sanselor persoanelor defavorizate,
  • sprijinul si coeziunea sociala.

 

Profiturile si resursele sunt reinvestite in beneficiul persoanelor defavorizate intr-un mod ce poate fi verificat.

Organizatiile de succes ale economiei sociale pot juca un rol important prin indeplinirea multor obiective-cheie stabilite prin politicile guvernamentale, deoarece contribuie la:

  • cresterea productivitatii si competitivitatii economiei locale;
  • crearea bunastarii sociale incluzive;
  • implicarea persoanelor si comunitatilor in actiuni derulate in plan local pentru regenerarea vecinatatilor lor;
  • oferirea unor modalitati noi de a furniza servicii publice;
  • dezvoltarea unei societati incluzive si a unei cetatenii active.


In 2015, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 219 privind economia sociala, avand drept scop stimularea dezvoltarii unui model alternativ de incluziune sociala a grupurilor vulnerabile.

 

Definitia economiei sociale

Conform art. 2 din Legea nr. 219/2015, economia sociala reprezinta ansamblul activitatilor organizate independent de sectorul public, al caror scop este sa serveasca interesul general, interesele unei colectivitati si/sau interesele personale nepatrimoniale, prin cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinand grupului vulnerabil si/sau producerea si furnizarea de bunuri, prestarea de servicii si/sau executia de lucrari.

  

Economia sociala se bazeaza pe principiile enuntate in art. 4 din Legea nr. 219/2015:

  • prioritate acordata individului si obiectivelor sociale fata de cresterea profitului;
  • solidaritate si responsabilitate colectiva;
  • convergenta dintre interesele membrilor asociati si interesul general si/sau interesele unei colectivitati;
  • control democratic al membrilor, exercitat asupra activitatilor desfasurate;
  • caracter voluntar si liber al asocierii in formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
  • personalitate juridica distincta, autonomie de gestiune si independenta fata de autoritatile publice;
  • alocarea celei mai mari parti a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivati sau in interesul personal nepatrimonial al membrilor.

 

Intreprindere sociala este definite drept orice persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati in domeniul economiei sociale, care detine un atestat de intreprindere sociala si respecta principiile prevazute la art. 4;

Intreprindere sociala de insertie este definite intreprinderea sociala care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 10 alin. (1), respective:

  • are, permanent, cel putin 30% din personalul angajat apartinand grupului vulnerabil
  • timpul de lucru cumulat al acestor angajati reprezinta cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajatilor;

 

De ce economia sociala? Iata cateva motive:

 

1. Economia sociala reprezinta un important angajator cu o pondere de 1,9% din totalul salariatilor din Romania in anul 2012 economia sociala furniza in Romania 131,127 locuri de munca. Contributia economiei sociale la ocupare este semnificativa iar ponderea sa ca angajator in Romania creste de la 1,7% in 2010 la 1,9% in 2012 din numarul total al salariatilor. 

2. Sectorul neguvernamental, reprezinta principalul actor al economiei sociale din Romania. Cand ne referim la economia sociala din Romania trebuie sa avem in vedere realitatea a aproximativ 70.000 de organizatii, entitati distincte inregistrate in perioada 1990 - 2012 cu o rata de activitate apropiata de cea a intreprinderilor de aproximativ 55%. Asociatiile si fundatiile constituie cel mai reprezentativ segment al economiei sociale din Romania atat din punct de vedere numeric, cat si din punct de vedere al veniturilor, activelor imobilizate sau al personalului salariat. In perioada 1990-2012, sectorul neguvernamental a avut o spectaculoasa dezvoltare ajungand la peste 33.000 de organizatii active si aproximativ 70.000 de angajati. Celelalte tipuri de organizatii au avut o evolutie sovaitoare, unele inregistrand o stagnare sau chiar o  involutie.

Cooperativele pe de alta parte, cu o pondere de numai 8% ca numar de organizatii dau inca un numar important din locurile de munca din economia sociala din Romania ponderea acestor organizatii in totalul locurilor de munca din economia sociala fiind de 24%.

 

3. Dinamica pozitiva a  economiei sociale prin contributia sectorului neguvernamental in conditiile unui declin accentuat al cooperativelor.

Numarul organizatiilor economiei sociale creste an de an mai ales prin inregistrarea unui numar mare de asociatii si fundatii. Peste 90% dintre entitatile economiei sociale care apartin lumii asociative, sectorului neguvernamental s-au creat dupa 1990, in timp ce cooperativele sunt, in cele mai multe cazuri mostenitoarele unor patrimonii semnificative acumulate inainte de 1990. De aceea putem constata dinamica si prospetimea sectorului neguvernamental, un sector inca tanar, adevarat incubator al inovatiei sociale in Romania.  

 

Formele asociative au o anumita istorie in Romania, dar trecutul comunist a afectat serios aceste forme incipiente de economie sociala. Economia centralizata, controlul politic existent inainte de 1989 si colectivismul fortat sunt principalele cauze ale descurajarii cresterii economiei sociale dupa doua decenii de la caderea comunismului. In calitatea sa de membru al Uniunii Europene, Romania trebuie insa sa depuna eforturi considerabile in ceea ce priveste implementarea conceptelor aferente economiei sociale, in contextul in care sunt 7 guvernamentale, deschiderea fata de investitori si interesul pentru rezolvarea problemelor grupurilor dezavantajate. Altfel spus, activismul, performanta, experienta, deschiderea si solidaritatea – sunt criteriile care pot garanta premisele favorabile pentru o selectie de succes in implementarea pe viitor a ideilor specifice de economiei sociale.

 

Expert antreprenoriat

Dima Mihaela

 
 

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top