Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

May 9, 2018

Economia socială şi Femeile



 

 
 Economia socială şi Femeile

 

 

Economia socială poate avea o influenţă pozitivă asupra participării şi integrării femeilor pe piaţa muncii. Întreprinderile sociale şi, în special, cooperativele, se caracterizează prin modul participativ de funcţionare, repartizarea responsabilităţilor şi flexibilitate. Aceste date contribuie la integrarea femeilor în viaţa profesională deoarece îndeplinesc unele dintre condiţiile fundamentale pentru participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă, independenţa economică, luarea deciziilor, posibilitatea de conciliere a vieţii profesionale cu cea de familie şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
 
Dobândirea competenţelor într-o întreprindere socială, poate, de asemenea, reprezenta un pas în carierea femeii, care, în continuare, poate fi valorificat şi pentru implicarea sa în alte sectoare. O întreprindere socială poate servi ca un instrument relevant pentru asigurarea posibilităţii de dobândire, menţinere şi sporire a valorii lucrătorilor pe piaţa muncii. Întreprinderile sociale joacă un rol important, deoarece pot răspunde, atât practicilor, cât şi nevoilor imediate sau strategice ale femeilor.
 
Fie că este vorba exclusiv de întreprinderi feminine, fie de întreprinderi sociale înfiinţate de femei şi bărbaţi, oferă un instrument eficient de organizare pentru femeile membre şi femeile angajate, în scopul creşterii nivelului lor de trai. Cooperativele feminine reprezintă cea mai obişnuită formă de întreprindere socială. Fiind promovate de către UE. «Contribuţia cooperativelor privind obiectivele comunitare constituie componenta fundamentală pentru realizarea Strategiei de la Lisabona, deoarece reprezintă un exemplu excelent de formă partenerială care poate servi, în mod simultan, obiectivelor antreprenoriale şi sociale, printrun mod de consolidare reciprocă».
 
În rezumat, cooperativele pot oferi femeilor, oportunităţi de participare la activităţile economice, precum şi de influenţare a acestora. În principal, se referă la cooperative agricole cu caracter comercial, strâns legate de dezvoltarea activităţii de producţie la nivel local, a economiei domestice şi a meşteşugăriilor, oferind locuri de muncă pentru femeile din zonele rurale, unde şansele de angajare sunt limitate.
 
Identificarea domeniilor în care reușita unei întreprinderi sociale s-ar situa la un nivel suficient de ridicat încât să permită acestora să își formeze un portofoliu de clienți, o piață
de desfacere a produselor și serviciilor, constituie o activitate importantă în transferul informației culese dinspre analiști către antreprenori. Abordarea a plecat de la 3 actori importanți, si anume viitorii antreprenori sociali, viitori clienți potențiali și experții în antreprenoriat social, pentru a identifica potențialul, resursele și intențiile celor care urmează a demara activitățile de antreprenoriat, favorabilitatea pieței, nevoia de astfel de servicii și de a le compara cu expertiza celor care cunosc acest domeniu.
 
Nivelul calificărilor profesionale indică potențialul individual sau de grup pentru a asigura capitalul de expertiză al unei întreprinderi private, în speță al unei întreprinderi de economie socială. Studiile arată două categorii de calificări dominante, cea asociată industriei textile și care include croitoria sau confecțiile (și agricultura, care include cultivarea plantelor și creșterea animalelor. O altă clasă de calificări, include calificări în domeniul comercial (vânzător, ospătar), în asistență socială (asistent social, îngrijire copii, bătrâni), în alimentație (bucătar, cofetar, patiser) sau menaj. Într-o pondere semnificativă s-au identificat și calificări tehnice (operator chimist, prelucrător, vopsitor, operator calculator) sau intelectuale (medic, jurist, profesor, etc.). Cu o pondere mai redusă apare calificarea în îngrijire corporală (cosmetică, coafură). Există, de asemenea, un segment cu o pondere de semnificativa care nu deține nicio calificare.
 
Pregătirea profesională continua, ne oferă alte indicii privind intențiile profesionale femeilor, intenții care se pot transforma în acțiuni antreprenoriale. Care sunt cursurile pe care femeile vulnerabile intenționează să le urmeze pentru a se (re)califica profesional? Datele ne indică o gamă largă de cursuri., respectiv: cultivarea legumelor, creșterea animalelor, industria alimentației (bucătărie, cofetărie, patiserie), croitorie, confecții și cursurile de asistența socială (creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea vârstnicilor),  activități de suport pentru demararea unei afaceri: informatică, contabilitate, secretariat, antreprenoriat. Există și o cerere pentru cursuri mai complexe, cum ar fi cele de consiliere și mediere, proiecte europene sau medicină și terapii alternative.
Domeniile spre care s-ar îndrepta afacerile femeilor vulnerabile sunt așadar: agricol, alimentar, comercial, de servicii. Preferințele exprimate de piața potențială, publicul larg, constituie și ele elemente ce pot ghida alegerea domeniilor de dezvoltare a antreprenoriatului social feminin. În opinia practicienilor, principalele domenii în care o întreprindere de economie socială ar reuși sunt, cel al agriculturii și al serviciilor. Ele sunt urmate de producția de artizanat și obiecte manufacturate sau de producția de bunuri. Alte domenii precum serviciile sociale, integrarea altor vulnerabili sau turismul sunt, în opinia specialiștilor în economie socială, domenii cu o piață pentru antreprenorialul social dar cu un impact ceva mai redus și dependent de un set mai complex de factori externi.
 
Există o piață locală de desfacere a produselor sau serviciilor unei potențiale întreprinderi sociale. Această piață are particularități în raport cu statusul social al celor ce o compun dar și în raport cu situațiile obiective care o determină. Peste trei sferturi dintre femeile care fac parte din categoriile tinere, educate, cu venituri medii sunt decise în privința  domeniului de activitate iar acest fapt denotă gradul lor de determinare; dominantele în acest caz sunt domeniile agricol, alimentar, comercial sau de servicii.  (Global Entrepreneurship Monitor, 2012)

 

  

EXPERT ANTREPRENORIAT

DIMA MIHAELA

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top