Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

May 11, 2018

Inovarea Socială I



 

 
 

Inovarea Socială I

 

 

Un sector public eficient și productiv poate fi un factor puternic de creștere economică, prin intermediul sprijinului oferit pentru sectorul privat și guvernarea acestuia. În momentele în care guvernele se confruntă cu provocarea de a asigura consolidarea financiară în timp ce stimulează creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, există o justificare solidă pentru creșterea eficienței, o mai bună guvernare, o livrare mai rapidă a serviciilor oferite și o implicarea mai mare a utilizatorilor în sectorul public.
 
Deși sectorul public trebuie să inoveze pentru a satisface cererea tot mai mare a cetățenilor, inovarea în acest sector se definește și identifică mai greu, eforturile de a o înțelege mai bine și de a o promova fiind mult încetinite de o lipsă de probe cantitative.
 
Importanța inovării sociale în sectorul public trebuie înțeleasă și ca un mijloc prin care să se facă față măsurilor actuale de austeritate și, pe termen lung, aceasta este utilă pentru a răspunde unei mai bune globalizări și, de asemenea, marilor provocări societale.
 
Femeile din România, principalele inovatoare sociale:În România s-a lansat recent cea mai mare organizație globală de sprijinire a inovatorilor sociali: Ashoka. Ashoka a lansat Harta inovatorilor sociali, un studiu despre principalii actori care produc inovație în România — reiese că în țara noastră femeile sunt reprezentate în mai mare măsură decât în alte regiuni. Sectorul inovațiilor este în creștere la noi, dar rămân oportunități care nu sunt exploatate, în domenii precum energia sustenabilă și sănătatea.
 
De ce este nevoie de inovație socială?În mare parte, datorită tehnologiei și globalizării ritmul schimbării este mai accelerat ca oricând - și cred că asta simțim fiecare dintre noi în viața de zi cu zi. Acest lucru înseamnă deopotrivă oportunităţi, dar și riscuri. Modelele clasice ale organizațiilor neguvernamentale, bazate pe donații sau granturi cu ajutorul cărora sunt livrate servicii sociale către beneficiari, dau semne de mai mulți ani că nu mai pot funcționa în același fel. Au nevoie de noi strategii și de finantare, precum și de soluții pentru a răspunde noilor și vechilor nevoi.
 
De exemplu, Frank Hoffman, medic ginecolog din Germania a pilotat un model inovator de diagnosticare timpurie a cancerului la sân. El a văzut o oportunitate în abilitățile tactile deosebite ale femeilor nevăzătoare pentru diagnosticarea acestei afecțiuni și a dezvoltat un proces serios de instruire și certificare profesională, în urma căruia aceste femei pot lucra în cabinetele ginecologice din întreaga Germanie pentru a face screening. O soluție simplă, venită dintr-o nevoie concretă, cu beneficii clare: este mai ieftin, identifică cancerul mamar mai devreme decât pot medicii ginecologi, într-o manieră neintruzivă și nu în ultimul rând oferă locuri de muncă câtorva sute de persoane nevăzătoare. Transformă practic o dizabilitate într-o abilitate extraordinară. Soluții win - win. Despre asta e inovația socială.
 
Care sunt domeniile de inovație socială considerate ca fiind esențiale?În România a fost realizata, după un efort considerabil, Harta Inovatorilor Sociali. Această cercetare cartografiază peste 900 de inovatori sociali români și susținători ai acestora, în urma derulării a sute de interviuri telefonice. A rezultat că cel mai mare interes din partea societății civile îl suscită domeniile educației și incluziunii sociale. Într-adevăr, într-o țară cu un sistem educațional neechitabil și neperformant, ținând cont și că aproape 40% dintre români se află în risc de sărăcie și incluziune socială, este esențial să găsim soluții sistemice pentru problemele din aceste două domenii. Totuși, nu putem trece cu vederea faptul că sunt numeroase oportunități neexploatate de inovare în domenii precum energia sustenabilă și sănătatea.
 
De ce e important de exploatat domeniul energiei regenerabile și ce fel de resurse are România în acest sens?România se bucură de un sector energetic cu mare vechime. Tara noastra a fost primul producător din lume de țiței și prima țară în care un oraș a avut iluminat public. Tocmai datorită unei tradiții atât de vechi în domeniu am ajuns, cred eu, să fim destul de puțin inovatori.
 
Am fost și suntem o țară binecuvântată cu resurse naturale, inclusiv combustibili fosili, tocmai de aceea nu ne-am grăbit să inovăm cu ajutorul noilor tehnologii, inclusiv energia din surse regenerabile.
Dar potențial există și suntem într-un moment de cotitură a sistemului energetic național: activele tradiționale de producție și-au depășit de mult durata de viață, nu mai pot face față din punct de vedere al obligațiilor de mediu și sunt ineficiente din punct de vedere al costurilor de producție. România are mare potențial natural pe zona de energie regenerabilă (zone propice instalării instalațiilor eoliene, radiație solară relativ abundentă, potențial geotermal enorm). În plus, trăim un moment fast și pe plan internațional: costurile tehnologiilor regenerabile nu au fost niciodată mai scăzute.
 
Energia regenerabilă, să nu uităm, vine cu un avantaj competitiv enorm pe termen scurt și mediu: costuri operaționale foarte scăzute (căci soarele și vântul sunt gratuite!). România mai are, și acest lucru nu e de neglijat, o resursă umană competentă în domeniul energiei și IT-ului, dinspre care pot veni multe soluții inovatoare în domeniul energiei, nu numai din zona surselor regenerabile, ci și din zona eficienței energetice, sărăciei energetice și noilor modele de business.
 
 
Care vor fi schimbările majore la nivel de inovație socială în următorii ani? Dar la nivel de antreprenoriat?Ceea ce se observa nivel mondial este o creștere a business-urilor care înțeleg să contribuie social dincolo de plata taxelor și crearea locurilor de muncă. Tot mai mulți antreprenori înteleg (inclusiv în România) că fără un public mai educat, mai sănătos și mai implicat, nici business-urile lor nu pot să crească.
 
În mare parte, corporațiile din România văd responsabilitatea socială doar ca pe o bătaie de cap, un criteriu care trebuie bifat și probabil că din cauza asta au programe care dau bine doar pe hârtie, dar are sens economic ca acestea să contribuie social.Cel mai bine se poate ilustra conceptul de win-win printr-un exemplu. Jean-Louis Kiehl este preşedintele Cresus, o asociaţie franceză care luptă împotriva supraîndatorării şi a consecinţelor sociale adesea dramatice. Mai degrabă decât a vedea băncile ca parte a problemei, CRESUS a stabilit un model de colaborare strânsă cu băncile, focalizat pe prevenţie. Jean-Luis a creat împreună cu Banca Poştală şi circa 30 de parteneri din sectorul financiar o platformă de intermediere pentru a detecta şi susţine clienţii ce prezintă un risc mărit de supraîndatorare. CRESUS nu ar fi putut pune în aplicare această soluţie în izolare, întrucât necesită accesul la sistemele bancare. Prin acest program de co-creare, pe de-o parte CRESUS găseşte noi resurse financiare de la partneri, în timp ce băncile evită costurile de analiză ale dosarelor depuse în comisiile pentru supra-îndatorare şi deseori a falimentelor şi imposibilităţilor de plată ce ajungeau la peste 3 miliarde de euro în Franţa în 2010. Prin acest parteneriat, peste 48.000 de gospodării au primit susţinerea şi peste 63% dintre ele au evitat supra-îndatorarea.
 
Punctele forte ale pieței de inovație din România?Din Harta Inovatorilor Sociali, s-au desprins două puncte forte în acest domeniu al inovației sociale. Pe de o parte, femeile sunt foarte implicate în aceasta piață. Spre deosebire de alte țări europene unde am derulat exerciții similare, în România femeile reprezintă mai mult de jumătate din numele cartografiate. Deci vorbim, până la urmă, de o societate cu potențial de deschidere și de asumare de riscuri, inclusiv sau mai ales de către femei. În al doilea rând, vorbim de un ecosistem cu un nucleu mult mai concentrat decât în alte țări. Cu alte cuvinte, sunt mulți oameni care se cunosc între ei și își validează reciproc ideile.
 
Provocarea este să fie determinati să colaboreze mai mult intra și inter-sectorial: să facă pasul de la discuție la acțiune comună, colectivă. Și să iasă din bula mică în care acționează către societate în ansamblul ei, sprijinind acei inovatori sociali mai puțin cunoscuți, care poate fac lucruri extraordinare la firul ierbii, pentru a scala practicile lor la nivel național, de exemplu.
 
De ce femeile sunt mai implicate? Sunt mai multe cauze, unele istorice, unele conjuncturale. Suntem o țară unde participarea femeilor la piața muncii și, în general, emanciparea femeii, au fost încurajate. Încă din timpul perioadei comuniste care, oricâte neajunsuri ar fi avut, în ceea ce privește egalitatea de gen, a avut efecte pozitive. Chiar și acum România, comparativ cu alte țări membre UE, are o rată a participării femeilor la piața muncii mult mai mare decât media. Femeile au jucat mereu în România roluri multiple: mame, stăpâne ale casei, dar și angajați în “fabrici și uzine”. Și-au dezvoltat în felul acesta abilități și competențe multiple care le-au ajutat, într-o economie liberă, să își dezlănțuie potențialul creativ. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre schimbare socială în România, sectoarele educației și incluziunii sociale sunt mai bine reprezentate decât altele. Iar acestea sunt domenii eminamente feminine.
 
 

Expert antreprenoriat

Dima Mihaela

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top