Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Jul 19, 2018

RESURSA UMANA, SINGURA CAPABILA DE INOVARE SI CREATIVITATE



 

 RESURSA UMANA, SINGURA CAPABILA DE INOVARE SI CREATIVITATE
 
 

Creativitatea este atu-ul major al resursei umane pentru ca numai fiinta umana detine aceasta caracteristica. Albert Einstein (Moles si Claude, 1970) sustinea despre creativitate ca este chiar mai importanta decat cunoasterea (Imagination is more important than knowledge), iar sociologul American Abraham Maslow (Pierre, 1990) afirma ca “ viata este un amestec personal de rutina si creativitate”.

 

Elementul definitoriu al creativitatii este generarea de idei noi, iar cel al inovarii de efectuare de schimbari pe baza acestora. S-a pus adesea intrebarea daca aptitudinea de a crea este specifica finite umane in general sau caracterizeaza numai anumite grupuri( elitele). S-a ajuns la concluzia ca dispozitia de a crea exista in stare potential la toti oamenii, dar aceasta capacitate variaza de la o persoana la alta sub influenta multori factori ( inteligenta, mediu, educatie, curiozitate, motivare, nivel cultural, etc…)

 

Manifestarea creativitatii este la fel de veche ca si omul si, in functie de circumstante, este extrem de diferita: artistica sau tehnica; intelectuala sau aplicata; ameliorarea sau creatie pura; generalizare sau creatie noua; descoperire / cercetare; idee noua sau asocierea a doua idei cunoscute; modesta sau grandioasa.

 

Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, societatile umane au fost mai degraba conservatoire decat inovatoare, schimbarile sociale sau economice producandu-se cu pretul unor violente revolutionare.

 

Schimbarea inovativa a intervenit atunci cand productia de idei si inovatii a creatorilor spontani a inceput sa fie insuficienta, in raport cu nevoile economice ale societatii. Aceasta este perioada in care creativitatea incepe sa fie studiata, pentru ca societatea sa poata controla fenomenul sis a dispuna de un numar suficienti de cetateni flexibili si inovativi.

 

In acest sens, dupa anii 1950, s-au elaborate numeroase mijloace de investigatie pentru cunoasterea si masurarea aptitudinilor, inteligentei, emotivitatii, atitudinilor, sub forma de teste, chestionare, fise de observatie si alte instrumente. W. Stern introduce notiunea de “coeficient de inteligenta” calculate prin raportarea varstei intelectuale 9 stabilita in functie de rezultatele obtinute la teste la varsta cronologica, iar centrele de cercetare din domeniu incep sa se preocupe tot mai mult de studierea creativitatii, crescand sensibil numar publicatiilor si al cursurilor referitoare la aceasta.

 

Treptat, stimularea creativitatii devine solutia de rezolvare a crizelor, de imlementare a schimbarilor, de raspuns la ramanerile in urma ale unor tari fata de altele, ale unor organizatii fata de altele. In SUA, de exemplu, tehnicile creative au fost in mod original imaginate de ingineri pentru ingineri; in Europa continental, parintii creativitatii au fost responsabili de marketing care, prin temperament si prin functie au descoperit inaintea altora beneficiile ce pot fi aduse rapid prin utilizarea metodelor neconventionale.

 

Pentru unele organizatii sunt foarte importante inovatiile in domeniul produselor si tehnologiilor, dar nu trebuie deloc neglijate inovatiile in domeniile sistemelor informationale, structurilor organizatorice, procedeelor decizionale. Pe plan mondial se manifesta tot mai accentuat tendinta de proliferare a acestora din urma, cee ace va duce la optimizarea activitatilor in mediul intern al multor organizatii antreprenoriale.

 

Lansarea unui nou produs inaintea altora, gasirea celei mai ingenioase modalitati de a evidentia avantajele sale, dinamizarea echipelor de cercetare si dezvoltare, mobilizareafortelor de vanzare, iata doar cateva obiective care au permis  demonstrarea rentabilitatii investitiilor in domeniul creativitatii si al inovarii, incurajandu-I pe practicieni sa-si consacre energiile, in totalitate, activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare.

 

Pana de curand, investitia s-a facut mai mult in mentinerea pozitiilor si mai putin in valorizarea resurselor si gestionarea schimbarii. Acum, datorita crizei, situatia a evoluat considerabil si abordarea creative a capatat titlul de noblete, dezvoltarile fiind fondate, in special, pe inteligenta si creativitate. Pentru aceasta, organizatiile de astazi, societatile umane au nevoie de toate talentele, de toti “actorii” , fara exceptie, care nu sunt altceva decat resursele umane ! Ramane doar problema managementului lor!

 

(Bibliografie: Titi Turcoiu -  Viziune si har in antreprenoriatul romanesc)

  

 

Expert antreprenoriat

DIMA MIHAELA
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top