Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Aug 14, 2018

INOVATIA



 

 
 

INOVATIA

 

Inovatia. Principiile inovatiei

Inovatiile au diverse surse de plecare. Unele inovatii sunt organizate si au un scop bine definit , printr-o activitate perseverenta si organizata iar altele sunt rezultate ale unor „sclipiri de geniu” pe care le au unii oameni „vizitati de muze”. Aceste inovatii nu pot fi copiate , predate sau invatate pentru ca nu exista nici un mod de a invata pe cineva cum sa devina geniu. „Sclipirile de geniu” sunt foarte rare si foarte multe dintre aceste sclipiri de geniu raman doar niste idei geniale

Inovatia care rezulta din analiza  sistematica si munca perseverenta este cea care reprezinta de fapt practica inovatiei si trebuie reprezentata deoarece aceasta acopera cam 90% din inovatiile eficiente.

Exista unele principii ale inovatiei , unele lucruri care trebuie facute si unele lucruri care nu trebuie facute. Mai trebuie avute in vedere apoi, conditiile.  Acestea vor fi prezentate in cele ce urmeaza:

Ce trebuie facut?

1.Inovatia sistematica incepe cu analiza ocaziilor si a surselor ocaziilor inovatoare. In domenii diferite , surse diferite vor avea in momente diferite o importanta diferita. Toate sursele de inovare trebuie analizate si studiate sistematic. Nu este suficienta atentia, cautarea lor trebuie sa fie organizata si sistematica.

2.Inovatia este conceptuala si perceptiva. De aceea al doilea imperativ al inovatiei este : vezi, intreaba , asculta . Inovatorii de succes folosesc atat partea dreapta a creierului , cat si pe cea stanga. Ei privesc cifrele si oamenii si descopera ce trebuie sa fie o inovatie ca sa satisfaca o ocazie. Apoi merg si privesc cumparatorii , pe cei care o folosesc pentru a vedea care sunt asteptarile , valorile si necesitatile lor.

 

Receptivitatea , ca si valorile, poate fi perceputa. Cineva poate sa vada daca o solutie corespunde asteptarilor sau obiceiurilor celor care o vor folosi. Intrebarea este : „ce are de reflectat aceasta inovatie , astfel incat oamenii care trebuie sa o foloseasca, sa vada in ea ocazia lor? ” . In caz contrar, o inovatie buna risca sa fie prezentata intr-o forma necorespunzatoare.

3.Inovatia trebuie sa fie simpla si concentrata. Ea trebuie sa se refere la un singur lucru, altfel produce confuzie. Orice lucru nou creeaza probleme. Daca este prea complicat , nu poate fi reparat. Toate inovatiile eficace sunt foarte simple. Chiar si inovatiile care creeaza noi posibilitati de folosire si noi piete de desfacere trebuie sa aiba o solicitare clara si specifica. Ele trebuie sa se concentreze asupra unei necesitati specifice pe care sa o satisfaca si sa produca un rezultat specific.

4.Inovatiile eficace sunt mici la inceput. Astfel , ele au nevoie de putini oameni , de putini bani si de o piata mica de desfacerecel putin in prima faza. Altfel nu este suficient timp sa se faca corecturile pentru ca o inovatie sa aiba succes . Foarte rar se intampla ca inovatiile sa fie mai mult decat „aproape bune” . Schimbarile se pot face doar daca scara este mica si daca cererile de oameni si bani sunt modeste.

5.O inovatie tinteste spre suprematie. Ea nu tinde neaparat sa devina o afacere mare , dar daca o inovatie nu aspira sa aiba suprematia, aceasta nu va fi suficient de inovatoare si nu va reusi sa se impuna. Mai mult , se vor crea ocazii favorabile pentru concurenti.

Ce nu trebuie facut?

1.In primul rand nu trebuie sa fii prea destept. De inovatii trebuie sa se ocupe oamenii obisnuiti si , daca inovatiile devin mai importante, oamenii simpli sau aproape simpli. Cineva care este prea destept , fie ca design , fie ca executie va complica inutil lucrurile , fara sanse de reusita.

2. Nu trebuie incercata o diversificare , nu trebuie sa fie facute mai multe lucruri deodata. Inovatiile care se distanteaza de esenta devin difuze si raman idei , fara a se transforma in inovatii. Intre eforturile inovatoare trebuie sa existe unitate , altfel acestea se imprastie

3.Inovatia trebuie facuta pentru prezent, nu pentru viitor. Daca nu exista o solicitare imediata, in prezent, inovatia ramane asa cum au ramas si ideile lui Leonardo da Vinci – o idee geniala.

Trei conditii

1.Inovatia inseamna munca. Ea necesita cunostinte si multa ingeniozitate. Bineinteles ca inovatorii sunt mai talentati decat majoritatea oamenilor. Inovatorii nu lucreaza decat intr-un domeniu.  Ca si in orice alta munca , in inovatie trebuie sa existe talent, ingeniozitate si predispozitie. Apoi , inovatie presupune o munca perseverenta , concentrata , cu un scop anume, staruitoare si angajata.

2. Pentru a reusi , inovatorii trebuie sa se bazeze pe puterea lor.  Inovatorii de succes au posibilitatea de a vedea tot felul de ocazii propice inovarii . Totusi , ei trebuie sa isi puna intrebarea daca ocazia respectiva este potrivita sau nu companiilor lor. Este foarte important ca inovatorul sa se bazeze pe propria sa putere din cauza riscurilor si a recompenselor care rezulta din cunostintele si capacitatea de executie. In inovatie , ca si in toate celelalte domenii trebuie sa existe o „potriveala temperamentala”. Firmele nu pot sa reuseasca in ceva in ce nu au respect. De asemenea , inovatorii trebuie sa se potriveasca din punct de vedere temperamental cu ocazia inovatoare . Acest lucru este foarte important , altfel inovatorii nu vor depune munca necesara unei inovatii de succes.

3. Inovatia are efecte in economie si societate, o schimbare in comportamentul clientilor , al furnizorilor , al oamenilor in general, sau o schimbare intr-un proces , adica  in felul in care oamenii muncesc si produc. Din acest motiv, inovatia trebuie sa fie aproape de piata, concentrata asupra acesteia si dirijata de ea.

Inovatia si sistemul antreprenorial

Inovatia este instrumentul specific al antreprenorilor, mijlocul cu care ei exploateaza schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii. Inovatia poate fi reprezentata ca o disciplina, poate fi invatata, poate fi practicata. Antreprenorii trebuie sa caute cu un scop precis sursele inovatiei, schimbarile si simptomele ei care indica ocazii favorabile pentru inovatii incununate de succes . Ei au nevoie sa cunoasca si sa aplice principiile inovatiei reusite.

Pe la 1800, J.B.Say definea antreprenorul ca fiind persoana care „scoate resursele economice dintr-un domeniu cu productivitate scazuta si le introduce intr-un domeniu cu productivitate ridicata si randament mare”. Dar, definitia lui Say nu ne spune cine este acest antreprenor . Exista o confuzie in ceea ce priveste definitia exacta a notiunii de „antreprenor” si „sistem antreprenorial”.

Antreprenorul creeaza o noua piata si un nou consumator. Intreprinderea de tip antreprenorial trebuie sa prezinte si alte caracteristici pe langa noutate si amploare. Intr-adevar, antreprenorii sunt o minoritate printre noile firme. Ei creeaza ceva nou , ceva diferit , ei schimba sau transforma valori.

Sistemul antreprenorial se bazeaza pe teoria privind economia si societatea. Teoria intelege schimbarea ca fiind normala si chiar sanatoasa, si  intelege si sarcina majora in societate – mai ales in economie – de a face ceva diferit nu de a face mai bine ceea ce se face deja.

Antreprenorii vad deci schimbarea ca pe un model si ca pe ceva sanatos. De obicei nu ei singuri cauzeaza schimbarea , ei dar o cauta , ii raspund si o exploateaza ca pe o ocazie.

In mod obisnuit se considera ca sistemul antreprenorial este extrem de riscant. Intr-adevar, in anumite zone ale inovatiei precum tehnologia avansata , rata esecurilor este destul de ridicata iar sansele de succes sunt aparent putine . Totusi , sunt foarte multe organizatii antrepenoriale a caror medie de reusita este atat de ridicata , incat credinta aproape universala in riscul deosebit al sistemului antreprenorial si al inovatiei devine o minciuna.

Antreprenorii inoveaza. Inovatia este instrumentul specific al sistemului antreprenorialEste actul care inzestreaza mijloacele cu o noua capacitate de a crea bogatie. Intr-adevar, inovatia creeaza un mijloc . Nu exista mijloc pana cand omul nu gaseste o intrebuintare pentru ceva din natura , pe care , in acest fel il inzestreaza cu o valoare economica. Pana atunci se poate spune ca fiecare planta este o buruiana oarecare si fiecare mineral este doar o alta piatra. Pana acum un secol uleiul mineral care iesea din pamant era doar o sursa de neplacere pentru ca facea pamantul nefertil. Mucegaiul era la randul lui o calamitate , nu un mijloc. Bacteriologii faceau eforturi disperate de a-si proteja culturile de bacterii impotriva contaminarii cu aceasta ciuperca. Apoi, in 1920, medicul londonez, Alexander Fleming a descoperit ca aceasta „calamitate” era de fapt distrugatorul de bacterii pe care il cautau cu asiduitate toti bacteriologii , iar mucegaiul a devenit, peste noapte un mijloc valoros. Cum? Prin inovare , prin atribuirea unei noi valori , prin descoperire. Acelasi lucru este valabil si pentru sfera sociala si pentru cea economica. Nu exista resurse mai mari in economie decat puterea de cumparare . Dar , puterea de cumparare este creatia unui antreprenor inovator.

Istoricii considera ca una dintre cele mai mari realizari ale secolului 19 a fost „inventarea inovatiei”. In trecut , inventia era misterioasa; cartile inceputului de secol vorbesc neincetat despre „sclipirea de geniu” . Insusi inventatorul era o figura jumatate romantica , jumatate ridicola care, este imaginat mesterind intr-o mansarda parasita. Totusi , dupa izbucnirea primului razboi mondial , „inventia” a devenit „cercetare”, o activiate sistematica , cu un scop bine definit , care este planificata si organizata cu o mare precizie atat in evaluarea rezultatelor vizate , cat si a celor care ar putea fi realizate.

Acum trebuie sa se faca ceva similar pentru inovatie. Antreprenorii trebuie sa invete sa practice inovatia sistematica. Antreprenorii de succes nu asteapta „sarutul muzei” sau „sclipirea de geniu” , ei pornesc la treaba. Intr-un cuvant, ei nu cauta lovitura , inovatia care va revolutiona industria , care va crea o afacere de miliarde de dolari sau va imbogati pe cineva peste noapte. Acei antreprenori care pornesc de la ideea ca vor da o lovitura si asta peste noapte chiar , vor avea garantat un esec. In mod sigur vor face ceea ce nu trebuie. O inovatie care pare foarte mare poate deveni in scurt timp o simpla vituozitate tehnica, iar o inovatie cu pretentii intelectuale modeste (ca cea a lui Mc Donald de exemplu) poate deveni o afacere gigant si foarte profitabila de asemenea.

Antreprenorii de succes, oricare ar fi motivatia lor individuala – fie bani , fie putere, fie curiozitate sau dorinta de faima si recunoastere – incearca sa creeze valoare si sa aduca o contributie la infaptuirea binelui general. Antreprenorii de succes tintesc de obicei foarte sus: ei incearca sa creeze valori noi si diferite si satisfactii noi si deosebite , sa transforme un „material” intr-un  „mijloc” sau sa contribuie la mijloacele existente intr-o configuratie noua si mai productiva.

Numai schimbarea ofera intotdeauna ocazia pentru ceva nou si deosebit . De aceea inovatia consta intr-o cautare organizata si cu scop bine definit de schimbari si in analiza sistematica a ocaziilor pe care aceste schimbari le-ar putea oferi inovatiei economice si sociale.

 

Expert antreprenoriat

Dima Mihaela

 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top