Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Dec 12, 2018

Ce trebuie să știi despre antreprenoriat, înainte să fie prea târziu



 

 

Ce trebuie să știi despre antreprenoriat, înainte să fie prea târziu

 

Antreprenoriatul înseamnă leadership, chiar dacă, la început, trebuie să te sufleci la mânecile și să te implici în toate activitățile afacerii tale. Dar este important să știi cum să îți prioritizezi sarcinile, chiar dacă toate par să fie urgente.

Tommy Mello, fondatorul unei afaceri de 30 de milioane de dolari, are câteva sfaturi pentru antreprenori despre cum să se concentreze pe lucrurile cu adevărat importante și le împărtășește într-un articol apărut în publicația Inc.

 

Ține-te de plan!

Una dintre lecțiile pe care le-a învățat el de la un alt antreprenor de succes este că niciodată nu trebuie să te lași orbit de obiecte lucioase. Atunci când ești la început de drum sau ai ajuns într-un impas cu afacerea ta, ai putea fi tentat să accepți orice ofertă care îți iese în cale. Dar trebuie să ții cont de faptul că ceea ce îți poate aduce bani pe termen scurt ar putea să-ți distragă atenția și să-ți afecteze afacerea pe termen lung.

 

Poartă mai puține pălării !

Despre un antreprenor se spune că este un ”one-man-show” care face contabilitate, vânzări și uneori producție. Chiar dacă început de drum această situație este, probabil, inevitabilă, vine un moment în care trebuie să angajezi oameni, ca să continui să crești și să-ți onorezi angajamentele.

Ca să angajezi oamenii potriviți, trebuie să faci o schemă organizatorică pentru a defini rolurile de care ai nevoie acum și în viitor. Apoi, faci primele angajări și stabilești clar instrucțiunile și așteptările față de acei oameni.

 

Gândește câțiva pași înainte !

Antreprenoriatul este o activitate pe termen lung și trebuie să tratezi afacerea ca atare. Gândește-te cum vrei să arate peste cinci ani și începe să iei măsurile necesare pentru a face acest lucru posibil.Tommy Mello spune că esențială este coerența. „Îți recomand ca în în fiecare săptămână să îți pui în calendar o oră în care oprești telefonul, închizi ușile și te concentrezi asupra activității de viitor”. El sugerează să îți creezi sisteme și procese și să cauți CRM-uri care îți pot ușura munca, să-ți creezi KPI-uri și obiective.

Este posibil să nu îți iasă totul din prima și să fie destul de dificil să te detașezi, dar ține minte că numai așa îți vei ajuta compania să crească.

 

ANTREPRENORUL ŞI ANTREPRENORIATUL

Antreprenor (fr. entrepreneur): persoană ce se obligă, în baza unui contract şi a unui caiet de sarcini, să execute pe riscul său sau pentru o altă persoană o anumită lucrare, în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. Întreprinzător: cel care porneşte uşor la o acţiune, cel care are iniţiativă. Antreprenor (S.U.A.): persoană care îşi începe propria afacere. A. Fayolle (Franţa): antreprenorul este un fenomen multidimensional, complex şi echivoc cu multiple faţete: capitalist, inovator, oportunist, coordonator, creator, gestionar de resurse

 

CONSECINŢELE ANTREPRENORIATULUI

Aproximativ 1,3 milioane IMM-uri noi înfiinţate anual;  În ultimii 10 ani au asigurat 36 milioane locuri de muncă;  Antreprenoriatul are o rată de creştere anuală de 17, 68 %;  Antreprenoriatul realizează 80 % din produsele sau serviciile inovative;  Antreprenoriatul are o contribuţie de minim 65 % din PIB-ul naţiunilor.

 

GLOBAL ENTREPRENEURSHIP MONITOR

11 % din populaţia activă a S.U.A. sunt antreprenori; 9 % din populaţia activă a Irlandei sunt antreprenori; 6,8 % din populaţia activă a Spaniei sunt antreprenori;  6,4 % din populaţia activă a Angliei sunt antreprenori;  3 % din populaţia activă a Italiei sunt antreprenori; sub 0,6 % din populaţia activă a României sunt antreprenori.  majoritatea antreprenorilor au doar studii liceale (în Belgia doar 2 % din antreprenori au studii universitare)!

 

O statistică din BUSINESS WEEK arată:

Zilnic în S.U.A. sunt înregistrate peste 3000 de noi afaceri;  mai mult de jumătate din noile firme falimentează într-un an falimentează;  cauza principală CONDUCEREA INADECVATĂ A AFACERILOR.

 

CAUZELE FALIMENTELOR

44 % INCOMPETENŢA CONDUCĂTORILOR

• lipsă calităţi fizice, intelectuale, morale;

• lipsă tenacitate, energie, sacrificii;

• lipsă ataşament, voluntarism;

• lipsă capacitate decizională, previzională

 

CAUZELE FALIMENTELOR

17 % LIPSA EXPERIENŢEI MANAGERIALE

• coordonarea inadecvată a angajaţilor;

• folosirea incorectă a resurselor materiale, financiare sau umane;

• inabilităţi în planificare şi programare;

• insuficienţa controlului.

 

CAUZELE FALIMENTELOR 16 % EXPERIENŢA DEZECHILIBRATĂ

• cunoştinţe tehnice;

• cunoştinţe economice;

• cunoştinţe marketing;

• cunoştinţe legislaţie;

• cunoştinţe protecţia mediului;

• cunoştinţe motivarea salariaţilor 15 % LIPSA EXPERIENŢEI ÎN DOMENIU

• cunoştinţe sumare în tehnologie;

• experienţă redusă sau nulă;

• necunoaşterea segmentului de piaţă;

• lacune majore din domeniu (legi).

 

CAUZELE FALIMENTELOR 1 % FRAUDE ŞI DEZASTRE

• nerespectarea legislaţiei;

• politici financiare ilegale;

• lipsă de etică la nivel de angajaţi;

• inundaţii, incendii, hoţie, greve

 

ANTREPRENORUL ŞI INOVAŢIA

Antreprenorii inovează, inovaţia creează un mijloc. Mijlocul implică îmbunătăţire care înzestrează produsul sau serviciul oferit cu o valoare economică corespunzătoare. Inovaţia – mai degrabă un termen social decât unul tehnic , definită în termeni de cerere sau ca schimbând valoarea şi satisfacţia obţinută de consumator din posibilităţile oferite. Teoria inovaţiei este încă incompletă, dar practica inovaţiei poate fi explicitată. De la “Sclipire de geniu” “Idee strălucită” la “Inovaţie sistemică” sunt etape practice pe care antreprenorul le exploatează

 

SURSELE INOVAŢIILOR (După P. Druker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

4 surse se găsesc în interiorul organizaţiei şi sunt identificate prin simptome: - neprevăzutul – succesul neprevăzut , eşecul, evenimente; - incongruenţa – diferenţa dintre realitatea de fapt şi realitatea cum se pretinde a fi; - inovarea bazată pe necesitatea procesului; - schimbările din structura industriei sau a pieţei.

 

SURSELE INOVAŢIILOR (După P. Druker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

3 surse se găsesc în afara organizaţiilor:

 - demografice;

 - schimbări de receptivitate, dispoziţie şi înţelegere;

- cunoştinţe noi

 

NEPREVĂZUTUL (După P. Druker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Succesul neaşteptat – se manifestă prin simptom . Suntem pregătiţi să identificăm simptomele? - atitudinea magazinelor Macy şi Bloomingdale faţă de vânzările de aparatură. Niciodată nu-i este uşor unei conduceri să accepte succesul neaşteptat – trebuie să poată spune “Am greşit”. - cazul medicamentelor veterinare (1953, Elveţia); pencilina medicamentul exclusiv “uman”.

 

NEPREVĂZUTUL (După P. Druker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Succesul neaşteptat este neglijat. Conducătorii sunt preocupaţi de probleme. Succesul trebuie exploatat. - polimerii 1928 la Du Pont, ibricul miraculos cu fibrele de nylon; - IBM şi Thomas Watson în 1930 falimentari; - televizoarele de la Matsusita la ţară, vânzarea din uşă în uşă; - Ray Krac, McDonald şi o afacere de miliarde deturnată.

 

INCONGRUENŢELE (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Incongruenţa – o discrepanţă între ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie. Deseori nu înţelegem motivul şi îl presupunem. Trebuie depăşită starea “Aşa va fi întotdeauna”. ̶ îngrijirea sănătăţii în Anglia, SUA; ̶ centrele de geriatrie, centrele chirurgicale ambulatorii; ̶ containerele au crescut cu 5 ori traficul naval; ̶ întreţinerea gazonului – accesoriul mecanic

 

NECESITATEA PROCESULUI (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Necesitatea procesului porneşte de la munca ce trebuie efectuată: ̶ enzima pentru dizolvarea ligamentelor; ̶ operatorii telefonici în 1909 – panoul automat; ̶ ziarele şi ştirile. Criteriile de bază pentru inovaţiile bazate pe necesitatea procesului: ̵ un proces independent; ̵ o legătură slabă sau absentă; ̵ o definire clară a obiectivului; ̵ definirea specificaţiilor privind soluţia; ̵ receptivitatea faţă de “modalitatea mai bună”.

 

STRUCTURILE INDUSTRIEI ŞI ALE PIEŢEI (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Structurile industriei şi ale pieţei durează de ani de zile şi par complet stabile. De fapt ele sunt foarte fragile.  Automobilul şi H. Ford: - 40 salarii anuale RR; - 12 salarii lunare Ford T.; - 1/10 salariul anual azi.  Administrarea fondurilor de pensii ’50; Administrarea spitalelor – externalizarea serviciilor; Wolkswagen în America

 

DEMOGRAFIA (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Demografia reprezintă cea mai clară schimbare:  evoluţia preferinţelor la pantofii Merville;Ø  turismul “matur”;  casa Rothschild în 1860 şi emigraţia; şcolarizarea copiilor.

 

SCHIMBĂRI ÎN PERCEPŢIE (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Paharul “plin sau gol pe jumătate”:

̵ grija faţă de sănătate;

̵ reviste;

̵ alimente;

̵ echipamente pentru întreţinere;

̵ populaţia de culoare, minorităţile;

̵ feminismul şi percepţia rolului femeilor

 

NOI CUNOŞTINŢE (După Peter Drucker, Inovaţia şi sistemul antreprenorial)

Există o perioadă de timp între apariţia noilor cunoştinţe şi momentul aplicării lor:

 ̵ pencilina 30 ani;

 ̵ motorul Diesel 45 ani;

 ̵ calculatorul, sec. XVII

– 1945; ̵ roboţii 35 ani.

 

Dezvoltarea teoriei antreprenoriatului si al termenului “antreprenor”

1797: Beaudeau – persoana care suportă riscuri, care planifică, supraveghează, organizează şi deţine controlul afacerii. 

1803: Jean Baptiste Say – profiturile antreprenorilor separate de profiturile de capital. 

1934: Joseph Schumpeter – antreprenorul este un inovator şi dezvoltă tehnologie neîncercată. 

1961: David McClelland – antreprenorul îşi asumă riscuri, este energic şi moderat.

 

Dezvoltarea teoriei antreprenoriatului si al termenului “antreprenor”

1964: Peter Drucker – antreprenorul maximizează oportunităţile. 

1975: Alberts Shapero – antreprenorul preia iniţiativa, organizează mecanisme social-economice şi acceptă riscurile eşecului. 

1980: Karl Vesper – antreprenorul văzut diferit de economişti, psihologi, oameni de afaceri şi politicieni. 

1983: Gifford Pinchot – managerul este un antreprenor într-o organizaţie deja formată. 

1985: Robert Hisrich – antreprenoriatul este un proces de creare a ceva diferit, adaptat schimbării.

 

MOTIVAŢIILE DEMERSULUI ANTREPRENORIAL

  1. Se pot cataloga în trei categorii:  psihologice;  situaţionale şi condiţionare de evenimente;Ø  experienţa acumulată.
  2. Fiecare antreprenor are propriile motive pentru care doreşte să iniţieze afacerea. C. Există o ierarhizare statistică a motivaţiilor însă neconcludentă (scopurile nu se declară, se constată).

 

PRINCIPALELE MOTIVAŢII ÎN ANTREPRENORIAT

Dorinţa de succes;  Dorinţa de a fi independent;Ø  Dorinţa de afirmare personală şiØ profesională;  Insatisfacţia rezultatelor anterioare;Ø  Dorinţa de a avea avere; Lipsa unei ocupaţii sau loc de muncă.Ø

 

CUNOŞTINŢE NECESARE PENTRU EDUCAŢIA ANTREPRENORULUI

1.Adevăr vs mit despre antreprenoriat

2. Cunoştinţe de analiză şi sinteză a realităţii

3. Cunoştinţe despre metodele şi procedurile creative

4. Cunoştinţe de identificare a oportunităţilor

5. Cunoştinţe şi atitudini de toleranţă, munca în echipă

6. Demararea afacerii, cunoştinţe de implementare

 

 

 

 

EXPERT ANTREPRENORIAT

Dima Mihaela

 

 

 
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top