Community. Intelligence. Development.

Proiecte incheiate

Feb 27, 2019

STRATEGIILE DE MARKETING



 

 

STRATEGIILE DE MARKETING

 

Strategiile de marketing ale planului conturează modalităţile prin care vor fi realizate obiectivele de marketing. În primul rând trebuie stabilită strategia şi apoi trebuie pregătite planurile de acţiune componente ale planului de marketing şi planurile de acţiune concretă. Acestea din urmă sunt cele care te vor ajuta în mod concret să aduci la îndeplinire strategiile şi obiectivele de marketing.

 

În cadrul planului strategic putem identifica strategii de piaţă şi strategii corespunzătoare fiecărui element al mediului de marketing (produs, preţ, distribuţie şi promovare).

 

În planul tactic strategiile sunt concretizate în acţiuni în vederea realizării obiectivelor (de exemplu, utilizarea distribuitorului pentru un produs pe o anumită piaţă reprezintă pentru firmă o strategie de marketing, însă, la nivelul planului tactic, selectarea unor anumiţi distribuitori reprezintă o tactică).

 

În cazul unei firme mici şi mijlocii se practică în general alegerea unei strategii de nişă, ca urmare, IMM-ul va putea beneficia de particularităţile acesteia şi anume:

  • Posibilitatea obţinerii unui profit sigur şi suficient de mare;
  • Lipsa de interes pentru competitorii mari.

 

Specializarea de nişă poate fi:

  • Pe clienţi (produsul este executat pe anumiţi clienţi, pe bază de comandă);
  • Pe produs (fabricarea unui produs care are succes pe piaţă);
  • Pe canale de distribuţie (adoptarea acelor canale de distribuţie neexploatate de concurenţă);
  • Pe zone geografice (abordarea acelor pieţe pe care concurenţii nu au pătruns încă din motive variate – lipsă de interes, imposibilitate de acces, lipsă de resurse).

 

Produsul poate fi un obiectiv concret, un serviciu sau o idee.

Descrieţi amănunţit produsul/serviciul, menţionând caracteristicile şi avantajele pe care le oferă clienţilor.

Menţionaţi de ce anume aveţi  nevoie şi ce veţi face pentru a comercializa produsul sau serviciul; cum este fabricat.

 

Preţul

În această secţiune va trebui să enumeraţi preţurile produselor şi să descrieţi strategia de stabilire a preţului. Enumeraţi marjele de preţ pentru categoriile de produse. De exemplu, dacă produceţi cosmetice, menţionaţi preţurile şi nu componentele preţului de producţie (mijloace – preţuri cuprinse între 20-100 u.m. pe produs).

Este indicat să specificaţi reducerile pe care le acordaţi clienţilor mai vechi, celor care cumpără en-gross sau care plătesc pe loc.

În plus, se va menţiona în ce condiţii se va efectua vânzarea. De exemplu, „valoarea netă scadentă în 30 de zile”, planificarea detaliată a plăţilor, dacă se acceptă cărţi de credit.

 

În funcţie de contextul existent la un moment dat, firmele pot adopta următoarele strategii de ajustare a preţului:

  • Acordarea de rabaturi şi bonificaţii;
  • Utilizarea preţurilor diferenţiate (funcţie de cumpărători, tipuri de produse, locuri de desfacere sau momentul de timp);
  • Utilizarea preţurilor psihologice ce sunt dimensionate astfel încât să stimuleze intenţia de achiziţie;
  • Utilizarea preţurilor promoţionale (uneori mai mici decât costurile de producţie);
  • Utilizarea preţurilor orientate spre valoare: mixul calitate-servire este oferit la un preţ acceptabil;
  • Utilizarea preţurilor utilizate pe criterii geografice etc.

În anexe va trebuie să includeţi o listă amănunţită a preţurilor.

 

Distribuţia

În planul de marketing se recomandă să se menţioneze informaţii cu privire la piaţă, vânzare şi distribuţie:

  • capacitatea de producţie şi de depozitare, perioada de fabricaţie;
  • vânzare en-gross sau en-detail sau ambele metode;
  • vânzare prin magazin/prin poştă/în mod direct, prin agenţi comerciali;
  • zona în care se comercializează produsul.

Se va explica modalitatea prin care clienţii intră în posesia produsului, specificându-se ce metode de vânzare se vor folosi:

  • Metode agresive pentru a obţine un volum mare de vânzări în scurt timp;
  • Metode moderate punând accentul pe starea de confort a clientului, care va reveni să cumpere chiar dacă în prezent nu o face.

 

În procesul de selecţie a canalelor de distribuţie utilizate de afacere se va ţine seama de următoarele aspecte:

Modul de distribuţie ales este în concordanţă cu dorinţele clienţilor?

S-a avut în vedere natura produselor distribuite? (cazul mărfurilor perisabile sau fragile)

Tipul de distribuţie ales permite realizarea volumul de vânzări dorit? (unele impedimente în livrare pot împiedica/frâna vânzările firmei)

Canalul de distribuţie este compatibil cu imaginea pe care afacerea doreşte să şi-o creeze/menţină pe piaţă? (e greu de crezut că vom fi abordaţi pe stradă de agenţi comerciali care vor să vândă ceasuri Tissot ! cu excepţia cazului în care aceşti comercianţi sunt excroci)

Cum distribuie concurenţa? Merită adoptat modelul lor de distribuţie sau poate fi găsit unul mai eficient?

Poate fi asigurat costul canalului de distribuţie ales?

Firmele care vor realiza distribuţia au posibilitatea de a obţine un profit satisfăcător din această activitate?

Tipul ambalajului este în concordanţă cu tipul de distribuţie ales?

 

Promovarea

Fără să cădeţi în capcana furnizării unor detalii mărunte şi relevante trebuie să creaţi totuşi o imagine suficient de elocventă în care afacerea îşi va promova produsele/ serviciile.

În această secţiune va trebui să se răspundă la întrebări de genul:

Ce căi specifice de promovare veţi folosi pentru a ajunge la client?

Cât de des va fi utilizată fiecare?

Cât vă costă fiecare?

De ce aţi ales aceste căi de promovare?

De ce materiale aveţi nevoie? (pliante, broşuri, pagina web, etc.)

Cine vă va crea aceste materiale? Cât vor costa?

De ce aţi decis să folosiţi aceste materiale şi nu altele?

Care este costul materialelor per client efectiv cucerit?

 

Costurile implicate în promovare pot fi dimensionate ţinând cont de următoarele aspecte:

  • Cât ne putem permite;
  • Procentul din valori;
  • Să facem precum competitorii;
  • Analiza cost-beneficii (presupune experienţă şi încredere crescută în efectele promovării).

Pentru a putea concepte mesajul promoţional potrivit  trebuie să vă puneţi în pielea clientului, adică să vă întrebaţi de ce ar cumpăra el produsul/serviciul  dumneavoastră?

De ce clienţii ar cumpăra produsul? – implică o identificare a cauzelor ce generează decizia de cumpărare.

De ce ar cumpăra produsul/serviciul dumneavoastră? – arată de unde provine diferenţierea faţă de concurenţă (firma are o nişă de piaţă diferită, are produse mai atractive etc.).

 

La  realizarea reclamei, firma trebuie să-şi definească priorităţile informaţionale ce pot fi:

  • prezentarea firmei;
  • prezentarea produselor/serviciilor oferite;
  • prezentarea unui produs/serviciu nou, a avantajelor şi specificităţii acestuia;
  • lansarea unui mesaj subliminal, crearea unei conexiuni între produs şi utilizatorii potenţiali;
  • informarea clienţilor despre reducerile de preţ sau alte oportunităţi promoţionale oferite.

Dacă aţi creat un plan de relaţii publice includeţi o copie a acestuia şi o listă a mijloacelor de informare în masă vizate. Aceasta va demonstra că ştiţi exact cum veţi ajunge la audienţa dorită.

 

Strategiile de marketing pot fi de trei tipuri: defensive, de dezvoltare şi ofensive.

 

a) Strategia defensivă (de apărare) – este construită pentru a preveni pierderea clienţilor existenţi. Această alternativă strategică ia în considerare punctele slabe ale analizei SWOT şi construieşte strategia ţinând cont de ele. Strategii defensive tipice ar putea fi:

- îmbunătăţirea imaginii firmei;

- îmbunătăţirea calităţii / siguranţei produselor / serviciilor;

- îmbunătăţirea siguranţei livrărilor;

- îmbunătăţirea stilului de prezentare / ambalare a produsului / serviciului;

- îmbunătăţirea performanţelor produsului;

- îmbunătăţirea durabilităţii produsului;

- eliminarea erorilor produsului.

b) Strategiile de dezvoltare – sunt folosite pentru a oferi clienţilor existenţi o gamă mai largă de produse şi servicii. Strategiile de dezvoltare tipice sunt:

- creşterea gamei dimensiunilor  / culorilor / materialelor oferite;

- creşterea gamei de servicii oferite;

- creşterea gamei de opţiuni şi trăsături;

- descoperirea unor noi utilizări ale produsului;

- dezvoltarea unui nou produs;

- îmbunătăţirea produsului din punct de vedere al protecţiei mediului.

c) Strategiile ofensive (de atac) – sunt folosite pentru atragerea de noi clienţi. Strategiile ofensive tipice sunt:

- schimbarea politicii de preţuri;

- folosirea de noi canale de distribuţie;

- găsirea de noi puncte de distribuţie;

- intrarea pe noi pieţe geografie;

- intrarea pe noi sectoare de industrie.

 

Programul de marketing (planul de acţiune concretă)

Strategiile şi tacticile odată schiţate, trebuie transformate în programe sau planuri de acţiune, care îţi vor permite să dai instrucţiuni clare angajaţilor şi colaboratorilor.

Fiecare plan de acţiune concretă trebuie să cuprindă:

  1. situaţia curentă: unde eşti;
  2. scopurile: ce vrei să faci, încotro vrei să te îndrepţi;
  3. acţiunea: ce trebuie să faci ca să ajungi acolo (fiecare acţiune poate fi împărţită în mai multe etape – spre exemplu, dacă acţiunea este producerea unei broşuri, etapele vor fi: realizarea fotografiilor necesare, pregătirea informaţiilor tehnice, pregătirea modului de prezentare etc.);
  4. persoana responsabilă: cine va face acţiunea;
  5. data începerii;
  6. data încheierii;
  7. costurile.

 

Ca urmare, în cadrul planului de marketing pentru fiecare element al strategiei (produs, preţ, distribuţie, promovare), trebuie stabilit: Ce se va face ? Cine ? Când ? Unde ? Cât va costa ? Vor fi menţionate acţiunile specifice pentru implementarea strategiilor, graficul de desfăşurare în timp a lor, persoanele responsabile şi bugetul pentru fiecare acţiune.

 

De exemplu, dacă firma va lua parte la târguri, expoziţii se specifică: data, obiectivul participării, cine va fi delegat din partea firmei, rezultatele preconizate, strategia de marketing abordată.

 

Programul de marketing poate avea forma unei diagrame, a unui tabel, a unei axe temporale. Programele de activitate pot fi grupate cronologic sau în funcţie de tipul de eveniment. De exemplu, puteţi enumera toate activităţile planificate pentru fiecare lună sau puteţi grupa activităţile cu conţinut asemănător (cum ar fi cele specifice relaţiilor publice) indiferent de perioada anului când ar avea loc.

 

În momentul în care planurile de acţiune au fost detaliate, vor fi combinate pentru a forma planurile mai mari (cele privind produsele, preţurile, distribuţia, promovarea), care vor apărea în planul de marketing. Odată combinate, se va constitui un program cu termene concrete ce va fi folosit la implementarea planului de marketing.

 

Chiar dacă în planul general de marketing vor apărea doar programele mari (privind produsele, preţurile, distribuţia, promovarea) şi programul cu termene, fiecare dintre planurile componente ale acestora va trebui comunicat celor care vor fi responsabili de diversele acţiuni.

 

În concluzie, planul de marketing, ca şi planul de afaceri, este un instrument extrem de puternic, însă cu două condiţii: să fie realist şi să fie realizat în mod profesionist.

 

(Nastase Carmen (coord) – Ghid de formare antreprenorială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006)

 
 

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top