Community. Intelligence. Development.

Proiecte in implementare

Oct 13, 2020

Legea europeană a climei: PE dorește să mărească la 60 % obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030



 

 

 

Legea europeană a climei: PE dorește să mărească la 60 % obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030

 

 

 

În ultimii ani, Uniunea Europeană demonstrează din ce în ce mai mult că dorește să devină campioană în combaterea schimbărilor climatice și să transforme în realitate obiectivul ca „Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”.
 

Emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili constituie principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. În prezent, aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în zonele urbane. Aceste zone însumează 60-80% din consumul global de energie și emisiile de CO2. Schimbarea vieții noastre cotidiene și a obiceiurilor de muncă în comunitățile urbane ar putea avea un imens rol în combaterea schimbărilor climatice, fie că ne uităm la dezvoltarea construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, la promovarea și utilizarea mijloacelor de transport în comun cu emisii reduse de carbon, la dezvoltarea spațiilor verzi și a unei modalități mai verzi de producere a electricității, la gestionarea deșeurilor, reciclare sau la producția locală de hrană. Mult mai mult poate fi întreprins la nivel local pentru a susține eforturile combaterii schimbării climatice, iar autoritățile au de jucat un rol cheie în a-și influența comunitatea și a susține tranziția la un stil de viață neutru din punct de vedere climatic, luând în considerare nivelul lor de înțelegere a nevoilor comunității.

 

Parlamentul a declarant ca toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.

 

Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climeicu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

 

Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop.

 

Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Eurodeputații mai doresc să creeze un Consiliu European pentru schimbările climatice (ECCC). Acest organism științific consultativ independent privind schimbările climatice ar urma să analizeze dacă politicile sunt coerente și să monitorizeze progresele realizate.

Trebuie să se stabilească un obiectiv mai ambițios pentru 2030

 

Obiectivul actual al Uniunii pentru 2030 de reducere a emisiilor este de 40% comparativ cu nivelul emisiilor din 1990. În propunerea sa modificată de Lege europeană a climei, Comisia a propus recent ca obiectivul să fie majorat la „cel puțin 55%”. Astăzi, eurodeputații au fost și mai ambițioși și au cerut o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.
 

Ei au mai invitat Comisia să propună un obiectiv intermediar pentru 2040. Acesta ar urma să fie stabilit după o evaluare a impactului, pentru a garanta că Uniunea se înscrie în parametrii necesari pentru a-și atinge obiectivul pentru 2050.

Pentru România va fi dificilă atingerea acestei ținte aprobate de Parlamentul European, mai ales că perioada de referință nu este deloc avantajoasă. România spera să obțină anii 1987-1988 ca perioadă de referință, deoarece atunci industria românească era cea mai poluatoare. În 1990, începuse deja căderea industriei, ceea ce înseamnă că și nivelul de poluare era mai scăzut. Pentru România înseamnă în primul rând să renunțe la producerea energiei pe bază de cărbune și înlocuirea acesteia cu "energie verde".

Reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 este exagerat optimistă, a declarat Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie și Energie din Parlamentul European.

"Cred că obiectivul Comisiei Europene, care este susținut de România și justificat printr-un studiu de impact - care ne-a arătat o radiografie exactă a economiilor de pe teritoriul Uniunii și posibilitățile existente - de a merge către o țintă realistă: reducerea emisiilor cu 55% ar fi fost mult mai fezabil", a spus Bușoi.

Potrivit acestuia, ținta de 55% ar fi creat mai puțină presiune pe economiile europene, ar fi reprezentat un pericol mai mic în a pierde locurile de muncă și a pierde competitivitatea Uniunii în competiția globală cu țări care nu și-au propus obiective atât de ambițioase.

"Este vital ca UE și România să respecte țintele pe care ni le-am asumat prin Pactul Verde European – Green Deal. Este imperios necesar să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să transformăm sectorul economic și sectorul energetic al Uniunii. Dar trebuie să ne asumăm obiective realiste, fezabile. Nu trebuie să uităm că este un proces de durată, care necesită investiții mari pentru adaptarea economiilor statelor membre la aceste cerințe", a mai spus Bușoi.

 

Potrivit deputaților, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să elimine treptat, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili. Deputații subliniază că trebuie să se continue în paralel eforturile pentru a combate sărăcia energetică.

 

După vot, raportoarea Parlamentului, Jytte Guteland (S&D, Suedia), a precizat următoarele:

„Adoptarea raportului transmite un mesaj clar Comisiei și Consiliului în perspectiva negocierilor ce urmează. Ne așteptăm ca toate statele membre să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până cel târziu în 2050. Pentru ca Uniunea să poată atinge acest deziderat, avem nevoie de obiective interimare ferme în 2030 și 2040. Sunt mulțumită și de faptul că s-a inclus un buget pentru gazele cu efect de seră, care stabilește cantitatea totală de emisii care mai poate fi emisă până în 2050, fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.”

 

Etapele următoare

 

Parlamentul este gata acum să înceapă negocierile cu statele membre, după ce Consiliul cade de acord asupra unei poziții comune.

 

Context

 

În urma deciziei Consiliului European (2019) de a sprijini obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, Comisia a propus, în martie 2020, o Lege europeană a climei. Aceasta transformă obiectivul Uniunii de a ajunge să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050 în obligație legală.
 
Parlamentul a jucat un rol important și a solicitat insistent o legislație mai ambițioasă a Uniunii în domeniul climei, iar, pe 28 noiembrie 2019, a declarat o situație de urgență privind clima.
 

Surse:

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Back to Top